Yiɣi chaŋ yɛligu maŋamaŋa puuni

Federal University of Technology, Minna

Diyila Dagbani Wikipedia
Federal University of Technology, Minna
university
Di pilli ni1983 Mali niŋ
Yu'maŋliFederal University of Technology Minna Mali niŋ
YupaaFutmx Mali niŋ
Siɣili-lana yuliKontagora Mali niŋ
TiŋaNigeria Mali niŋ
Din be shɛli polonaNiger State Mali niŋ
Wakati luɣiliCentral European Time Mali niŋ
Tiŋgbaŋ yaɣili calinli9°35′1″N 6°32′47″E Mali niŋ
Nira zaŋtiAssociation of African Universities Mali niŋ
Di duzuɣu sheeKontagora Mali niŋ
Bal' tɔɣasiraSilmiinsili Mali niŋ
Lahabaya dundɔŋ din mali dihitabilihttp://www.futminna.edu.ng/ Mali niŋ
Nahingbaŋ maŋlipurple Mali niŋ
Map

Tɛmplet:Infobox university

Federal University of Technology Minna (FUTMINNA) nyɛla din be Federal Government sulinsi puuni ka be Minna, Nigeria.[1][2]

FUT MINNA nyɛla din gahim zaŋ n-ti technological education. Bɛ niŋdi la Bachelor's of Technology mini Master's of Technology.[3] University nyɛla din wuhibu mini bɔhimbu jɛndiri Excellence in Biotechnology mini Genetic Engineering ka mali yaa tima malibu. [4]

FUT MINNA nyɛla bɛ ni daa piligi shɛli yuuni 1983 ka di tuuli Vice-Chancellor daa nyɛ Professor J.O. Ndagi ŋun daa tum bin din gbaai yuuni 1983 hali ni yuuni 1990. Ninvuɣ shɛba su university ŋɔ yaa nyɛ Council mini Senate. Di piligu, university ŋɔ daa mali la Government Teachers' College Bosso kuro neema tumdi tuma. Saha ŋɔ din pa nyɛ Bosso Campus of the university. Di dundɔŋ titali nyɛla din be Gidan Kwano ka di galisim paai kamani be Minna - Kataeregi - Bida Road. University ŋɔ nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli pahi Guide to Higher Education in Africa, Association of African Universities n-ti pahi International Association of Universities, 1999.[citation needed]

Library[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

Lala University ŋɔ karimbu shee nyɛla bɛ ni daa miɛ shɛli yuuni 1984 ka bɛ booni li Ibrahim Badamasi Babangida.[5] Karimbu shee ŋɔ nyɛla bɛ ni "subscribed" shɛli n-ti "databases" nim pam ni buku nima din kalinli gari 80,000 ni di sɔŋ wuhibu, bɔhimbu n-ti pahi vihigu niŋbu zaŋ n-ti university maa. Di nyɛla din lahi komputa nima din kalinli paai 350. Ŋun nyɛ University Librarian saha ŋɔ nyɛ Dr. Katamba Abubakar Saka.[5] Karimbu shee ŋɔ nyɛla din mali "unit" shɛŋa din doli na ŋɔ:

  • Circulation Unit
  • Serial unit
  • Government document unit
  • Thesis unit
  • E-Library unit
  • Digital Library
  • Reprographic units

Di nyɛla din mali di karimbu shee Bosso dundɔŋ ni ka bɛ booni li Auwal Ibrahim Library.[5]

Faculties[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

Tɛmplet:Unreferenced section

Bin din gbaai yuuni 2018, university ŋɔ nyɛla din mali shikuruti pia:

Centres[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

  • Centre for Preliminary and Extra Mural Studies (CPES)
  • Centre of Excellence in Disaster Risk Management and Developmental Studies, operated by the National Emergency Management Agency (NEMA).
  • Centre for Climate Change and Freshwater Resources, which is associated with the Federal Ministry of Environment, a node of the Global Institute for Bio Exploration (Rutgers University, NJ, USA)
  • Centre for Human Settlements and Urban Development (CHSUD) associated with the UN Human Settlements programme.
  • Directorate of Research and Development (DRID).[16]
  • Centre for Genetic Engineering and Biotechnology (CGEB).[16]
  • Centre for Open Distance and e-Learning (CODeL).[16]
  • West African Service Centre on Climate Change and Adapter Land Use (WASCAL).[16]
  • Africa Centre of Excellence for Mycotoxin and Food Safety[17]

Affiliations[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

Federal College of Education (Technical) Akoka, Lagos State, Nigeria Federal Polytechnic Offa, Kwara State, Nigeria.

Recreation and Sports[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

University maa nyɛla din mali "sports arena" zaŋ n-ti di dunduna maa zaa, "athletics cinder tracks", badminton indoor courts, basketball courts, table tennis facilities, volleyball courts, football pitches.

Bɛ daa niŋ student-run radio station Search FM 92.3 silimiin goli August yuuni 2010. Amaa radio station ŋɔ nyɛla din daa di buɣim yuuni 2013. Bɛ daa labi miɛ radio station maa ka Vice Chancellor zaŋ n-ti university ŋɔ yuuni 2014.[18]

Vice-Chancellors[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

Notable alumni[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

Kundivihira[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

  1. Federal University of Technology Minna. www.4icu.org.
  2. Reorganisation of AJLAIS management.(Professional News and Events)(African Journal of Library, Archives and Information Science ). African Journal of Library, Archives and Information Science (April 1, 2008).
  3. Welcome new members.(Inside ASAE). Resource: Engineering & Technology for a Sustainable World (November 1, 2004).
  4. FUT Minna Manufactures First Carbon Nanoparticles in Nigeria.
  5. 5.0 5.1 5.2 History of the Library – FUTMINNA Library (en-US).
  6. School of Agriculture and Agriculture Technology. skylarmike.
  7. School of Electrical Engineering and Technology.
  8. FUT MINNA - SCHOOL OF INFRASTRUCTURE, PROCESS ENGINEERING AND TECHNOLOGY.
  9. School of Innovative Technology. Godwin Increase.
  10. School of Environmental Technology.
  11. School of Life Sciences. Godwin Increase.
  12. School of Physical Sciences. Godwin Increase.
  13. Schooly of Information commuincation and Technology. Godwin Increase.
  14. School of Science And Technology Education (6 November 2012).
  15. Postgraduate School, Federal University of Technology, Minna – Technology for Empowerment (en-US).
  16. 16.0 16.1 16.2 16.3 A look at Futminna's science and technology drive..[permanent dead link]
  17. ACEMFS (en-gb).
  18. "Boaden, Helen, (born 1 March 1956), Director, BBC Radio, 2013–16", Who's Who, Oxford University Press, 2007-12-01, retrieved 2024-05-08

External links[mali niŋ | mali mi di yibu sheena n-niŋ]

Tɛmplet:Universities in Nigeria